Dear Love....,

In linistea muta te privesc dintr-un colt de viata....Imi amintesc clar numele tau si culoarea ochilor tai ,chiar si firele de par iti stiu unde sunt....Asa cum stai acolo strain de mine si ceea ce am devenit ,o panica launtrica ma cuprinde dar n am putere sa-i dau timp sa ma tortureze....As vrea sa ma certi si sa ma lovesti cu cuvinte usturatoare dar nu mai am dreptul moral de ati vorbi...Umbra tae la fel de rece insa statuia corpului tau inca emana caldura....Ma bucur ca ma lasi sa te privesc si sa te imaginez inca al meu ...nu te apropia nu vreau sa mi vezi sufletul ars si trupul patat de dezgust...ramai acolo unde eu te pot inca privi in liniste...Daca ne-am iubit vreodata..va sti doar cerul , tot ce a ramas e o adiere slaba de amintire care-mi soarbe energia si nu-mi da voie sa dorm....Nu am timp saplang dupa tine dar de fiecare data cand mor plang...dupa ce am fost noi candva.Ramai cu bine in viata asta din care eu nu mai vreau sa fac parte, te las prada unei societati pe care eu nu mai vreau sa o descopar...vreau sa cad in necunoscutul linistei si sa astept in eternitatea iubirea pe care am visat mereu sa o gust si sa ma guste...Te-am iubit strainule...te privesc inca cu iubire....