E greu sa te desparti iar si iar de ce iubesti atat....sa regasesti iar si iar pustiul si golul sufletului....e greu sa privesti imaginea perfectului si sa nu o mai poti atinge....
A trecut ceva vreme de cand nu am scris pe blog ...Totul se petrece haotic , incalcit si fara sa imi dau seama.Mi-era un dor nebun sa revin acasa dupa 14 zile de lipsa si tanjeala dupa caldura casei parintesti ,iar cand am ajuns totul parea desprins din rai ...totul era mai frumos. MI-a fost dat sa am parte de o vreme splendida de toamna....insa parca mi-a accentuat starea melancolica....
Recunosc ca inca te mai iubesc cu fiori si dor ....insa recunosc ca mi-as dori sa nu o mai fac....E f obositor sa faci fata atator impacte si atator oameni....si e si mai greu sa trebuiasca sa faci fata trecutului tau intr-un prezent care nu are rabdare pentru el....insa sunt clipe de sinceritate...poate singurele cinci minute din zi in care traiesc sincer si simt cu adevarat....insa ma repet as vrea sa nu le mai traiesc....
De ce pare atat de usor cand e atat de greu defapt?
Clujul mi-a mai intrat in decor...ma integrez mai usor in tablou cotidian si parca si oboseala face parte din rutina....In schimb sunt zile in care e chiar frumos si amuzant si nu cred ca as vrea sa fiu in alta parte....dar in acelasi timp sunt zile in care ma lovesc de oameni rai ,ce se ascund in permanenta dupa niste masti de mielusei sau prea dure nelasand loc in viata lor pentru nimeni altcineva...te seaca de orice putere si imaginatie...si ramai iar singur.
De aceea trebuie sa ai mare grija cu cine te imprietenesti....acolo totul se petrece cu cinci minute mai repede si totul se termina cu 10 minute mai repede.O goana continua care odata ce-ti intra in ritm e si ea plictisitoare si inceata....
Vor mai trece cinci zile pana la urmatoarea mea intoarcere...dupa care din nou 14 in care nu voi putea pasi pe trotuarele unde primeam deseori sarutul dulce....dar ....acum oricum e in regula.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu